– e-book
Perioada relecturii: 6 – 23 februarie
2015
Votul meu:
Nu ştiu de
ce am simţit nevoia să recitesc romanul Cellei Serghi, după mai bine de 20 de
ani. Poate pentru că aminteşte de el Mihail Sebastian în Jurnalul său, Jurnal care
mi-a trezit nostalgia lecturilor din liceu, cînd priveam cu atîta admiraţie
spre literatura noastră interbelică.
Din păcate, trecerea
timpului nu mi-a schimbat impresia: acum ca şi atunci, nu pot vedea în Cella
Serghi decît o autoare pasabilă, de vacanţă, fără vreo pretenţie reală la un
loc alături de monştrii noştri sacri a căror contemporană a fost. Scriitura sa rămîne
pentru mine în categoria chick-lit, prin
miza pe sentimentalism şi melodramă, amestecate (ceea ce o salvează, oarecum)
cu descrieri de bună forţă evocativă.